Aventura intoarcerii la civilizatie sau parasirea teritoriului indonezian

Am plecat din Yogyakarta spre Malaezia, statul Sarawak (Borneo). Pentru a ajunge acolo a trebuit insa sa schimbam mai multe mijloace de transport. In prima etapa am luat avionul de la Yogyakarta pana la Pontianak (57 euro/pers, 1,5 ore), in vestul Kalimantan (Indonezia), unde a trebuit sa ne petrecem toata ziua pentru ca autobuzul pe care vroiam sa il luam pleca abia la ora 21. Deoarece in acest oras nu e mai nimic de facut am cercetat micile restaurante, dupa care am decis sa ne retragem la KFC. :( De la Pontianak am luat un autobuz de noapte pana la Kuching (12 euro/pers, 14 ore). Nu e un autobuz tocmai confortabil si, nu stiu cum, indonezienii au reusit sa il defecteze de 3 ori pana am ajuns la destinatie. :( Trecerea granitei in Malaezia nu a facut decat sa ne confirme inca o data cat de prost organizat si corupt este sistemul indonezian. Cei mai multi indonezieni din autobuz au trecut granita mituind agentii vamali, iar noi a trebuit sa asteptam pana au rezolvat acest aspect. :( In Kuching (Malaezia) am avut un pic de timp pana la urmatorul autobuz asa ca am vizitat Muzeul de Arta, Muzeul Statului Sarawak si Muzeul Islamic. Toate sunt in aceeasi zona si au intrare gratuita. Au fost interesante, desi nu prezinta foarte multe informatii. Muzeul Islamic este chiar foarte mic.

Din Kuching am plecat, cu un alt autobuz de noapte, catre orasul Miri (17 euro/pers, 15 ore). Aici nu am apucat sa vizitam prea mult pentru ca am gasit un zbor avantajos, in dupa-amiaza aceleiasi zile, spre Parcul National Mulu (67 euro/pers, dus-intos). La intoarcerea din Mulu am experimentat insa un pic viata de noapte luand cina cu localnicii la un restaurant cu deschidere la strada. Trebuie incercat. :)

In Miri, dupa intoarcerea de la Mulu, ne-am cazat la hostelul Highlands intr-un dormitor comun (6 paturi) deoarece nu aveau alte camere libere (5,43 euro/pers/noapte). Hostelul e insa foarte curat si are o atmosfera placuta. Aici am avut ocazia sa vedem si un apus superb (faptul ca eram la etajul 4 ne oferea o priveliste destul de frumoasa).

In Miri am gasit si cateva cladiri foarte frumoase, inclusiv o moschee. Ne-ar fi placut sa vizitam mai mult insa am fost un pic presati de timp.

In cursul acestei calatorii am observat ca Asia incepe sa imbrace haine de sarbatoare - vine Craciunul. In fiecare magazin gaseai braduti artificiali, beteala si diverse ornamente. Pentru noi totul e foarte ciudat. Parca Mos Craciun si caldura de peste 28 de grade nu prea se potrivesc. :) Probabil ca nici ei nu isi pot imagina Craciun cu zapada. :))

Mai ciudat este ca se sarbatoreste Craciunul in tari musulmane. Un localnic ne-a lamurit: toate sarbatorile sunt un motiv de bucurie si de intalnire cu prietenii, indiferent de religie. Frumos, nu?